Cernobîl este un oraș părăsit din Ucraina nordică, în regiunea Kiev, în apropiere de frontiera cu Belarus.Orașul a fost părăsit în anul 1986 din cauza calamității nucleare de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl, care se află la 14,5 km spre nord-vest de localitate. Centrala electrică a fost denumită după oraș și s-a aflat în raionul Cernobîl.
Cuvântul Cernobîl provine din latinescul cerna - care înseamnă cereală si bil - care înseamnă notă de plată. Denumirea orașului este compusă din două cuvinte: чорний (ciornii – negru) și билля (bilia – fir); deci literalmente ea înseamnă firul negru. Motivul pentru această denumire este necunoscut.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, la reactorul 4 pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.
Motivul: o combinație fatală între un test nereușit și o echipă de specialiști fără experiență.
Peste 800.000 de persoane au fost trimise să rezolve în mod direct situaţia, mai exact să stingă incendiul din unitatea numărul 4 a centralei ucrainene şi să învelească reactorul într-un sarcofag de ciment. Zeci de mii de oameni neinformaţi şi ineficient protejaţi la radiaţiile mortale ce emanau din infernul de la baza reactorului lucrau non-stop, schimbându-se la câte 2-3 minute, în încercarea de a opri dezastrul. Echipele de pompieri trimise imediat la locul dezastrului au fost, practic, condamnate la moarte. Majoritatea au murit în zilele următoare.
Din analiza globală a poluării produse de accidentul de la Cernobîl s-a constatat că acesta a afectat în mod inegal mai multe zone din România. Cele mai mici valori s-au înregistrat, în concordanţă cu măsurătorile raportate pentru estul Ungariei, în Cîmpia de Vest. Cele mai mari valori de contaminare s-au înregistrat în zonele muntoase şi în Podişul Transilvaniei. Coincidenţa trecerii norului radioactiv cu prezenţa ploilor a condus la înregistrarea valorilor mari de contaminare. Cele mai ridicate valori măsurate în România în zona Maramureş - Bistriţa - Mureş, s-au situat însă sub cele înregistrate în Ucraina, Belarus sau Suedia.
Motivul: o combinație fatală între un test nereușit și o echipă de specialiști fără experiență.
Peste 800.000 de persoane au fost trimise să rezolve în mod direct situaţia, mai exact să stingă incendiul din unitatea numărul 4 a centralei ucrainene şi să învelească reactorul într-un sarcofag de ciment. Zeci de mii de oameni neinformaţi şi ineficient protejaţi la radiaţiile mortale ce emanau din infernul de la baza reactorului lucrau non-stop, schimbându-se la câte 2-3 minute, în încercarea de a opri dezastrul. Echipele de pompieri trimise imediat la locul dezastrului au fost, practic, condamnate la moarte. Majoritatea au murit în zilele următoare.
Din analiza globală a poluării produse de accidentul de la Cernobîl s-a constatat că acesta a afectat în mod inegal mai multe zone din România. Cele mai mici valori s-au înregistrat, în concordanţă cu măsurătorile raportate pentru estul Ungariei, în Cîmpia de Vest. Cele mai mari valori de contaminare s-au înregistrat în zonele muntoase şi în Podişul Transilvaniei. Coincidenţa trecerii norului radioactiv cu prezenţa ploilor a condus la înregistrarea valorilor mari de contaminare. Cele mai ridicate valori măsurate în România în zona Maramureş - Bistriţa - Mureş, s-au situat însă sub cele înregistrate în Ucraina, Belarus sau Suedia.
E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces.
Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu