ȘTIM SĂ TRĂIM CU RADIAȚII?
Este o întrebare care înca își caută răspunsul , chiar dacă acesta este destul de evident. Părerile privind efectele pe care le au sunt împărțite deoarece exista atât efecte pozitive cât și efectele negative.
Majoritatea radiațiilor care ne afectează sunt emise de soare în timpul erupțiilor solare. Numărul particulelor cosmice care intră în atmosfera Pământului sunt absorbite treptat, doza crescând pe masură ce scade altitudinea. Nu se pot lua măsuri în această privință pentru micșorarea expunerii la radiații cosmice deoarece acestea pătrund ușor prin clădirile obișnuite.
Dar radiațiile nu vin doar din spațiul cosmic, toate materialele din scoarța Pamantului sunt radioactive. Cercetătorii au ajuns la concluzia că energia rezultată din radioactivitatea naturală din adancul Pământului contribuie la mișcările scoarței, iar Uraniul, Toriul și Potasiul-40 contribuie la această energie. Unul dintre cele mai radioactive elemente naturale, uraniul, este dispersat în sol și în concentrații mici.
Radiațiile gamma emise de radionuclizii tereștri iradiază întregul corp uman mai mult sau mai puțin uniform. Populația este afectată atât în casă cât și în aer liber deoarece materialele de construcție sunt extrase din pământ, fiind și ele radioactive. Dozele depind de geologia ținutului astfel încât anumite amplasamente și materiale cu un nivel ridicat de radioactivitate ar putea fi evitate.
O altă “amenințare” provine de la gazele de radon sau toron. Când acestea ies din pământ și intră în atmosferă, se dispersează în aer datorită concentrațiilor mici. Cu toate acestea, când pătrund într-o locuință, fie prin pereți, fie prin podea, concentrațiile cresc îngrijorător din cauza lipsei unei alimentări cu aer proaspat din exterior. Produsele imediate de dezintegrare ale radonului se atașează de moleculele de praf din aer și în cele din urmă sunt inhalate, iradiind plămânii.
In aer, alimente și apă sunt prezenți și alți radionuclizi din seriile uraniului și toriului care iradiază țesuturile interne ale corpului. De exemplu potasiul-40 este introdus în corp o data cu alimentele și reprezintă sursa majoră de iradiere internă, iar carbonul-14 este creat în atmosferă de radiațiile cosmice, aceștia contribuind la iradierea internă. În schimb conținutul de potasiu-40 al corpului se poate controla biologic și variază cu cantitatea de grăsime din corp.
Se poate spune că populaţia ţării noastre primeşte o doză efectivă anuală de cca 2,27 mSv de la radiaţiile de origine naturală (fondul natural de iradiere), la care se adaugă 0,33 mSv pe an de la sursele artificiale. In total, populaţia României primeşte o doză efectivă anuală de cca 2,6 mSv, 87,3% datorându-se fondului natural de iradiere.
După iradierea naturală, sursa majoră de expunere a populatiei o reprezintă iradierea medicală în scop diagnostic sau terapeutic. Aceste proceduri aplicate în medicina nucleară conduc la o iradiere suplimentară, în schimb o aplicație utilă a efectelor distructive ale radiațiilor ionizante o reprezintă distrugerea țesuturilor maligne.
Radiațiile electromagnetice din restul spectrului se numesc ne-ionizante și includ radiațiile emise de aparatele electrocasnice, IT, instalații electrice și de telecomunicații, radiațiile infraroșii, etc. Sursele de radiație ne-ionizantă cel mai des intalnite sunt cele specifice activității zilnice. Aici intră aparatura de comunicații, aparatură IT , aparatura audio/video, aparatură electrocasnica,etc. Aceste surse funcționează în banda de radiofrecvență. O a doua categorie de surse o reprezintă instalațiile industriale, cuprinzând antene de emisie/recepție, tablouri și instalații electrice, dispozitive industriale, linii de înalta tensiune, etc., funcționând în special în banda de frecvențe joase.
Am observat pană acum că suntem „bombardați” cu radiații din aer, pământ, apă, alimentație, aparate electrocasnice și instalații electrice. Dar ce efecte produc acestea asupra organismului nostru?
În masura în care ne expunem la radiații , efectele variază astfel încat ele pot fi ușoare: oboseală, ochi injectati, amețeli, sau mai grave: schimbări sanguine, cataractă, retinopatie, scăderea rezistenței la infecții ajungându-se chiar la decese.
În ciuda numeroaselor efecte negative, radiațiile au reprezentat o inovație în medicină și industrie. Printre aplicațiile acestora amintim mărirea productivității la plante și microorganisme prin modificarea caracterelor specifice de creștere și reproducție ale speciei respective. Un exemplu ar fi utilizarea la scara largă a metodei mutației genetice prin iradiere pentru mărirea randamentului producerii penicilinei și streptomicinei de catre ciupercile penicilinums și streptomices. Metoda consta în iradierea sporilor acestor ciuperci cu radiații gamma pana la distrugerea aproape totală a lor.
O alta utilizare a radiațiilor gamma este ca și agent sterilizator. Sunt în curs de a intra în funcțiune instalații de conservare a alimentelor, bazate pe același principiu ca cel descris mai sus (prin distrugerea microrganismelor dăunatoare).
În clinici și spitale radiațiile sunt folosite în diverse scopuri precum: radiografii, investigații, tratament. La radiografii se folosesc, în special, radiațiile X (Rontgen). O radiografie a toracelui va transfera plămânului un echivalent al dozei de 20 mSv.
În concluzie putem afirma cu tărie că deşi suntem înconjuraţi de radiaţii, atât naturale cât și artificiale, corpul nostru a reuşit să le tolereze și chiar sa le folosească. În ciuda faptului că există numeroase efecte negative nu putem să trecem cu vederea că radiațiile ne ajută în domeniul medicinei și al industriei, astfel că fară ajutorul lor multe dintre lucrurile amintite mai sus nu ar fi fost posibile.
Chiar și după atâta timp, afirmația lui Pierre Curie „Fără radiații nu am fi fost și nu am putea fi, dar cu prea multe radiații nu putem trăi” ramane valabilă și poate fi demonstrată oricând, chiar și în viața de zi cu zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu