Despre radioactivitate
Radiația se află peste tot în natură. Ea poate fi radiație ne-ionizantă(ex. undele radio, lumina, microundele) sau radiație ionizantă (ex. razele X folosite în scopuri de diagnosticare medicală, razele gamma folosite în scopuri terapeutice).
Definirea radiației ionizante
Radiaţia ionizantă este emisă de atomi radioactivi. Pentru a putea fi înţeleasă, este utilă cunoaşterea structurii atomului. Un atom se compune dintr-un nucleu (încărcat pozitiv) în jurul căruia orbitează electroni (încărcaţi negativ).În mod normal, numărul sarcinilor pozitive din nucleu (protoni) este egal cu numărul electronilor din jurul nucleului și atomul este neutru din punct de vedere electric. Dacă un electron este expulzat de pe orbita atomului, rezultă un electron negativ liber si un ion încărcat pozitiv.
Radiaţia ionizantă este radiaţia care are suficientă energie pentru că în urma intereacției sale cu un atom să poată expulza un electron de pe orbita atomului,formînd ioni; de aici și numele său. În nucleul atomului se găsesc neutroni și protoni. Toţi atomii aceluiaşi element au acelaşi număr de protoni; numărul de neutroni poate însă diferi.
Atomii aceluiaşi element care au un număr diferit de neutroni se numesc izotopi. În unii atomi, nucleul este instabil , asta înseamnă ca el are un exces de energie. Aceștia sunt atomii radioactivi. Ei eliberează surplusul de energie prin
dezintegrare.
După eliberarea întregului surplus de energie,atomii devin stabili și nu mai sunt radioactivi.
- Exista trei tipuri importante de radiaţie ionizantă:
Radiaţia Alfa. Particulele alfa (α) se compun din doi neutroni(fără sarcina electrică) și doi protoni (încărcaţi pozitiv). Când particulele alfa traversează un material solid, ele interacţionează cu mulţi atomi pe o distanţă foarte mică. Dau naştere la ioni și îşi consumă toată energia pe acea distanţă scurtă. Cele mai multe particule alfa îşi vor consuma întreaga energie la traversarea unei simple foi de hârtie.
Principalul efect asupra sănătății corelat cu particulele alfa apare cînd materialele alfa-emiţătoare sunt ingerate sau inhalate iar energia particulelor alfa afectează țesuturile interne, cum ar fi plămînii.
Radiaţia Beta .Particula Beta este un electron liber. El penetrează materialul solid pe o distanţă mai mare decît particula alfa. Efectele asupra sănătății asociate particulelor beta se manifestă în principal atunci cînd materialele beta-emiţătoare sunt ingerate sau inhalate.
Radiaţia Gamma. Radiaţia gamma (raza gamma) se prezintă sub formă de unde electromagnetice sau fotoni emiși din nucleul unui atom. Ei pot traversa complet corpul uman, putînd fi oprite doar de un perete de beton sau de o placă de plumb groasă de 15 cm. Radiaţia gamma este oprită de: apă, beton și, în special, de materiale dense, cum ar fi uraniul și plumbul, care sunt folosite ca protecție împotriva expunerii la acest tip de radiaţie.
- Provenienţa radiației ionizante
Radiație cosmică– particulele de energie înalta si razele gamma bombardează Pământul. Atmosfera planetei acționează ca un scut,absorbind o mare parte din energia radiației cosmice. Din acest motiv, cei care locuiesc aproape de nivelul mării sunt expuși la o doza de radiații cosmice mai mică decât cei care locuiesc la munte.
Radiație terestră – se datorează materialelor radioactive care există în roci și sol: izotopul radioactiv al potasiului și produșii dedezintegrare ai uraniului si toriului; radon – constituie cea mai răspandita sursă de radiație deoarece radonul gazos a existat din totdeauna în mediul ambiant. Calea primară prin care el ajunge la noi din pământ este penetrarea prin fundatia locuințelor.
Radiația naturală din interiorul organismelor noastre – purtăm în interiorul nostru o sursă de radiație ionizantă imposibil de evitat: radioizotopii potasiu-40 și carbon-14. Acești izotopi pătrund în organism prin lanțul alimentar și prin respiratie. Radiația ionizantă provenind din aceste surse constituie ceea ce numim radiație de fond.În plus, suntem expuși și la o radiație artificială, provenind din:
Expunerea medicală:(din radiografiile medicale și dentare cu raze X, și din tratamentele prin iradiere cu cobalt sau injecții cu iod radioactiv);
Diverse alte surse:(producerea de energie electrică atât în instalațiile clasice și în cele nucleare, transportul și depozitarea materialelor nucleare, programele de testare a armamentului nuclear, cât și din alte activități umane, cum ar fi fumatul, arderea gazului pentru încalzire și gătit,utilizarea fosfaților ca fertilizatori și privitul la televizorul color).Trebuie menționat că mai mult de 80% din expunerea la radiație ionizantă se datorează radiației de fond.
- Contaminarea radioactivă și expunerea la radiații
Este necesar a se face distincția între contaminare radioactivă și expunere la radiații.
Contaminarea radioactivă. Materialele radioactive eliberate în mediu pot produce contaminarea aerului, suprafețelor, solului, plantelor,oamenilor sau a animalelor. O persoana este contaminată dacă are material radioactiv pe ea (contaminare externă) sau în interiorul corpului(contaminare internă).
Expunerea la radiații. Materialele radioactive eliberează o formă de energie care se deplasează sub formă de unde sau particule. Această energie poartă numele de radiație. Când o persoana este expusă la radiații, energia îi penetreaza corpul. De exemplu, când o persoana face o radiografie cu raze X, ea este expusă la radiații (dar nu este contaminată).
